eu4cons-logo

THE FINANCIAL NATURE OF THE MARKET OF VOLUNTARY MEDICAL INSURANCE IN THE COUNTRIES OF THE EUROPEAN UNION

autori: Dr.hab. PLOTNIC Olesea, CIOCHINA Elena

Abstract

În cadrul acestui articol, este recomandabil să se țină seama de tendințele și mecanismele de reformare a sistemelor de sănătate care sunt elemente cheie în realizarea succesului. Revizuirea modelelor naționale de sănătate ale țărilor UE arată o gamă destul de largă de posibile abordări privind finanțarea, organizarea și furnizarea de îngrijiri medicale. În timp ce așteptările legate de sistemele de sănătate sunt în creștere și justificarea costurilor este în mod constant pusă la îndoială, guvernele trebuie să găsească răspunsul la întrebarea cardinală: care este cel mai potrivit mod de finanțare a asistenței medicale? De regulă, nici o țară nu are o singură sursă netă de venit. Din punct de vedere istoric, majoritatea țărilor din Europa au dezvoltat sisteme primare de finanțare a asistenței medicale, fie din buget, fie prin asigurări de sănătate. Într-o măsură mai mare sau mai mică, sistemul de finanțare a sănătății primare este dezvoltat în prezența altor forme.Prezentul studiu explorează modalitățile de mobilizare a veniturilor și consecințele alegerii unui mecanism de finanțare sau a unei combinații de mecanisme. Diferitele mecanisme sunt evaluate pe baza diferitelor criterii, dintre care una este impactul asupra justiției sociale. Scopul studiului nostru este de a analiza natura și caracteristicile pieței de asigurări de sănătate private (voluntare) în Uniunea Europeană în ceea ce privește structura pieței și funcțiile de finanțare.

Cuvinte cheie: sistemul de sănătate, piața, asigurarea medicală voluntară, finanțarea, veniturile, modelele de sănătate.

Link: https://infoconsumator.md/wp-content/uploads/2019/07/volum_eufire_2018.pdf

 

MEMBER STATES’ REGULATORY AUTONOMY IN HEALTH SERVICES WITHIN THE INTERNAL MARKET: THE IMPACT OF THE EUROPEAN LAW

autori: Dr.hab. PLOTNIC Olesea, CIOCHINA Elena

Abstract

Legea Uniunii Europene  se bazează pe un imperativ de liberalizare, al cărui scop este construirea unei piețe unice între statele membre. Asistența medicală publică este o sarcină fundamentală pentru statele membre. Cu toate acestea, caracterul său real este ambiguu, deși, pe de o parte, asistența medicală reprezintă o piatră de temelie a securității sociale și, pe de altă parte, este un sector economic enorm. Legislația bazată pe piața internă poate aborda numeroase aspecte legate de stabilirea prețurilor, accesibilitatea serviciilor și accesul la piețe, concurența și ajutoarele de stat, precum și consolidarea și clarificarea drepturilor pacienților. Documentul nostru de studiu se concentrează asupra efectelor restrictive derivate din legislația UE privind asistența medicală națională care necesită extinderea distribuției de competențe fundamentale între UE și statele membre.

Cuvinte cheie: asistență medicală, piața internă, legislația UE, statele membre, serviciile de sănătate, legislația

Link : http://cse.uaic.ro/eurint/proceedings/index_htm_files/EURINT2018_PLO.pdf

PREZENȚA CONSUMATORULUI ÎN DREPTURILE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

autori: Dr.hab. PLOTNIC Olesea, CRUDU Rodica

Abstract:

Un standard sau un set de standarde este limitat sau exhaustiv atunci când exclude din obiectivul său de aplicare aplicarea complementară a oricărui alt standard. Un studiu al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) realizat în 2016 a estimat că comerțul internațional cu produse contrafăcute și piratate a fost în valoare aproximativ 461 miliarde USD. În aceste circumstanțe, trebuie să recunoaștem că beneficiar final în comerțul internațional cu produse contrafăcute și piratate sunt consumatorii. Proprietarul unui drept intelectual nu poate obține protecție suplimentară în comparație cu cea care îi oferă legislația care își organizează în mod specific dreptul, dacă nu absoarbe în totalitate chestiunea protecției consumatorilor în calitate de beneficiari de produse și servicii. Obiectivul acestui articol este de a analiza, într-o perspectivă comparativă, modul în care dreptul de proprietate intelectuală și dreptul consumatorului interacționează în noul mediu de afaceri al economiei bazate pe cunoaștere.

Cuvinte cheie: proprietate intelectuală, comerț electronic, consumator, produs contrafăcut, piraterie

Link: Prezența consumatorului în DPI

EUROPEAN UNIONS CONSUMER LAW :EVOLUTION AND CHALLENGES IN CONSUMER DISPUTE RESOLUTION

autori: Dr.hab. PLOTNIC Olesea, CIOCHINA Elena

Abstract

Acest articol reprezintă o analiză amplă a schimbărilor din domeniul legislației privind protecția consumatorilor în UE în ultimii 25 de ani. La început, protecția consumatorilor a reprezentat o excepție de la logica pieței interne. Dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii de protecție a consumatorilor în UE au fost stabilite într-un proces gradual, realizat în conformitate cu dinamica pieței interne, și accelerat după adoptarea Actului Unic European din 1986.

De-a lungul anilor, țările membre ale Comunității Europene au introdus în legislația națională propriile reguli pentru a răspunde cerințelor consumatorilor, dar odată cu progresul integrării piețelor naționale și a consolidării pieței unice interne a apărut necesitatea Instituțiilor Europene abilitate să asigure un nivel ridicat și uniform de protecție a consumatorilor la nivel Comunitar, în special prin intermediul instrumentelor juridice și al programelor de acțiune care trebuie să vizeze armonizarea condițiilor și a cerințelor comerțului în cadrul Uniunii Europene și să ofere participanților pe piață poziții echitabile.

Cercetarea noastră a implicat o analiză profundă și profundă a Directivelor UE, Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European, strategiile UE privind politica de protecție a consumatorilor, diferitele propuneri de reglementări în domeniul protecției consumatorilor în UE , precum și opiniile unor experți notorii în domeniul protecției consumatorilor în UE.

 

Cuvinte cheie: Uniunea Europeană, dreptul consumatorului, evoluție, schimbări, directive

Link: PDF Articol științific

Procedura de soluționare a reclamațiilor consumatorului

Procedura de soluționare a reclamațiilor consumatorului stabileşte condiţiile şi drepturile acestuia în cazul produselor necorespunzătoare (art.18 din Legea nr.105/2003) și corespunzătoare (art.19 din Legea nr.105/2003). Procedura poate fi inițiată de către consumator în calitate orice persoană fizică sau grup de persoane fizice
constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale
sau de producţie, artizanale ori liberale. Procedura implică medierea, inclusiv rolul Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, cu funcții de informare a consumatorilor și de control a agenților economici.

Link: Buclet referitor la drepturile în cazul produselor necorespunzătoare

Contractele încheiate la distanță și în afara spaţiilor comerciale

Orice contract încheiat între profesionist şi consumator în cadrul unui sistem de vânzări sau de prestare de servicii la distanţă organizat, fără prezenţa fizică simultană a profesionistului şi a consumatorului, cu utilizarea exclusivă a unuia sau a mai multor mijloace de comunicare la distanţă, până la şi inclusiv în momentul în care este încheiat contractul,este apreciat ca fiind un contract încheiat la distanță.

Orice contract dintre un profesionist şi un consumator, întruna din următoarele situaţii: a) încheiat în prezenţa fizică
simultană a profesionistului şi a consumatorului, într-un loc care nu este spaţiul comercial al profesionistului; b) încheiat ca urmare a unei oferte din partea consumatorului în aceleaşi circumstanţe ca cele menţionate la lit.
a); c) încheiat în spaţiile comerciale ale profesionistului sau prin orice mijloace de comunicare la distanţă, imediat după ce consumatorul a fost abordat în mod personal şi individual, într-un loc care nu este spaţiul comercial al profesionistului, în prezenţa fizică simultană a acestuia şi a consumatorului; d) încheiat în cursul unei deplasări
organizate de profesionist cu scopul sau efectul de a promova şi a vinde consumatorului produse sau servicii, este apreciat ca fiind un contract încheiat în afara spațiilor comerciale.

Link: GHID PRIVIND ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR LA DISTANȚĂ ȘI ÎN AFARA SPAȚIILOR COMERCIALE

Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii

Orice contract încheiat între comercianţi şi consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii trebuie să cuprindă clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate. Inserarea unor clauze abuzive în contractele dintre comercianţi şi consumatori este interzisă în mod expres de Legea privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Astfel, clauza abuzivă este o clauză contractuală care nu a fost negociată individual cu consumatorul şi creează, contrar cerinţelor bunei-credinţe, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, în detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

Link: Buclet referitor la clauzele abuzive

Practicile comerciale incorecte

Practica comercială și anume ca acea practică a profesionistului în relaţia cu consumatorii esteorice acţiune, omisiune, comportament, declaraţie sau comunicare comercială, inclusiv publicitate şi comercializare, efectuate de un comerciant în strînsă legătură cu promovarea, vînzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor. Potrivit art.13 din Legea nr.105/2003 privind protecția consumatorilor, se interzic practicile comerciale incorecte.

O practică comercială este incorectă dacă: este contrară cerinţelor diligenţei profesionale şi denaturează sau este susceptibilă să denatureze, în mod esenţial, comportamentul economic al consumatorului mediu la care ajunge sau căruia i se adresează ori al membrului mediu al unui grup, în cazul cînd o practică comercială este adresată unui anumit grup de consumatori.